Motocicleta Ducati

La începutul secolului trecut, când Ducati și-au înființat compania, probabil nu și-au imaginat că numele lor va deveni sinonim cu unele dintre cele mai dorite și luxoase mărci de motociclete din lume — Ducati.

Istoria Ducati

Istoria Ducati începe la 4 iulie 1926, când Antonio Cavalieri Ducati, împreună cu fiii săi – Adriano, Bruno și Marcello – înființează în Bologna o companie pentru producția de componente radio, inclusiv condensatori, becuri și receptoare radio.

Alegerea domeniului de activitate s-a dovedit a fi extrem de inspirată, deoarece în acea perioadă – puțin înainte de începutul celui de-al Doilea Război Mondial – guvernul italian avea nevoie de un canal pentru difuzarea materialelor propagandistice. Receptoarele radio produse de Ducati erau modalitatea ideală prin care propaganda ajungea în casele oamenilor din întreaga Italiei.

Cererea pentru receptoare radio a condus la o creștere rapidă, iar în câțiva ani, mica firmă de familie Ducati s-a transformat într-o mare companie, cu peste 7.000 de angajați.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, fabricile Ducati și-au reorientat producția pentru nevoile armatei italiene, începând să producă lunete optice.

După război, pentru a proteja locurile de muncă, guvernul italian a naționalizat compania, cu scopul de a găsi produse necesare pentru o țară devastată de război.

Oportunitatea a venit sub forma lui Aldo Farinelli – inginer și proprietar al Siata, o mică companie din Torino.

Farinelli a dezvoltat un mic motor pentru biciclete, denumit ironic „Cucciolo” (căţeluş). Inițial, motoarele se vindeau în cutii și erau atașate la biciclete de către proprietari. Motorul de 50 cm³ era completat de o cutie de viteze cu două trepte, care se acționa cu pedalele. Acest mijloc de transport aparent ciudat putea parcurge 100 km cu un litru de combustibil.

Invenția lui Farinelli s-a dovedit a fi un real succes, iar cererea pentru Cucciolo a devenit atât de mare încât mica companie Siata nu mai putea face față singură.

Astfel, în 1946, „Institutul pentru Reconstrucție Industrială”, responsabil cu alocarea comenzilor pentru întreprinderile naționalizate, a redirecționat producția lui Cucciolo către compania Ducati.

La început, Ducati a copiat modelul existent, dar curând a prezentat primul său design original – o bicicletă cu motor T2, capabilă să atingă o viteză de până la 60 km/h.

Colaborarea dintre Ducati și Siata a continuat până în 1950, perioadă în care s-au vândut peste 200.000 de motoare Cucciolo.

În același an, Ducati lansează pe piață primul său motocicletă bazată pe Cucciolo. Modelul avea o capacitate de 48 cm³, cântărea 44 kg și atinge o viteză maximă de 40 km/h. Curând după lansare, Ducati a înlocuit denumirea Cucciolo de pe produsele sale cu marcajele „55M” și „65TL”.

Astfel începe povestea motocicletelor Ducati.

În 1952, la expoziția de la Milano, compania italiană prezintă prima versiune a modelului Ducati Cruiser 175. Acesta are o capacitate de 175 cm³ și un rezervor de 8 litri, fiind echipat cu demaror electric și transmisie automată.

Deși la expoziția de la Milano, Ducati Cruiser a fost numit „o mașină interesantă”, modelul nu a câștigat aprecierea consumatorilor, ceea ce a dus la oprirea producției doar la doi ani de la lansare.

După acest eșec moderat, compania a realizat că, pentru a-și recâștiga pozițiile, este nevoie de schimbări radicale. Astfel, în 1953, au luat o decizie importantă și au împărțit compania în două entități distincte: Ducati Meccanica SpA și Ducati Elettronica.

Ducati Elettronica s-a concentrat pe producția de componente electronice, în timp ce Ducati Meccanica SpA a continuat dezvoltarea și producția vehiculelor cu două roți.

Ducati Meccanica SpA
În perioada 1953-1954, Ducati a modernizat popularul model DUCATI Cucciolo, mărind capacitatea motorului la 55 cm³ și adăugând o a treia treaptă de viteză. De asemenea, modelul Ducati Cruiser 175 a suferit modificări: motorul și-a redus capacitatea, însă a primit inovații precum furcă telescopică și un design elegant al caroseriei. Toate aceste îmbunătățiri au dat rezultate și vânzările motoarelor Ducati au crescut semnificativ.

În 1954, în funcția de designer șef la Ducati a fost numit Fabio Taglioni, care a pus bazele dezvoltării de succes a mărcii pentru mulți ani înainte.

Epoca lui Fabio Taglioni la Ducati a început odată cu dezvoltarea modelului 100 Gran Sport. Acesta avea o capacitate de 98 cm³, o greutate de 80 kg și putea atinge o viteză de 130 km/h. Cu prima sa apariție pe circuitul de curse, Ducati a obținut victoria în clasa până la 100 cm³.

În 1956, puterea motorului modelului Gran Sport a fost crescută la 125 cm³, iar puțin mai târziu la 175 cm³.

Totul a mers bine până la începutul anilor ’60, când pe piață au apărut automobile mici, ieftine și cu consum redus de carburant, precum Fiat, care au atras atenția consumatorilor.

Vânzările motocicletelor Ducati au început să scadă, iar criza s-a adâncit și mai mult când statul a retras sprijinul financiar pentru dezvoltarea vehiculelor pe două roți produse de companie.

Pentru a face față acestei crize, conducerea Ducati și-a îndreptat atenția către piața externă, în special către cea din America de Nord.

DUCATI Scrambler
Astfel, pe scenă a apărut DUCATI Scrambler, care a avut un succes deosebit atât în Europa, cât și în SUA.

Motivul succesului comercial al seriei Scrambler este unul complex, dar în primul rând se datorează motorului său extrem de performant. La acestea se adaugă cadrul solid și elegant, formele rotunjite, culorile vii și contrastante, precum și stabilitatea remarcabilă atât pe șosea, cât și pe traseele de competiții. Nu este deloc surprinzător că, deși Scrambler nu este cel mai rapid motor, este foarte apreciat și căutat de pasionații de motociclete atât în Europa, cât și peste Ocean.

DUCATI Mach 1 - най-бързият моторна своето време

La mijlocul anilor ’60, sub conducerea lui Fabio Taglioni, compania italiană a realizat cea mai mare sa performanță și și-a câștigat pe deplin locul printre cele mai bune companii producătoare de vehicule pe două roți.

Echipa lui Taglioni a dezvoltat și lansat pe piață modelul complet nou DUCATI 250, echipat cu un motor pe patru timpi, capacitate de 18 litri și arbore cu came în chiulasă. Modelul DUCATI Mach 1 a fost cea mai rapidă motocicletă a timpului său și a propulsat Ducati în topul industriei.

Ulterior, dezvoltarea modelului DUCATI Mach 1 (lansat în producție în 1964) a fost echipată cu același motor, iar ultimul model – Mach 3D – poate atinge o viteză de până la 170 km/h.

Mach 3D este primul model de serie echipat cu distribuție desmodromică.

La sfârșitul anilor ’60, Taglioni dezvoltă un alt model denumit DUCATI Apollo, care însă nu a avut succes, fiind considerat un model prea avansat pentru timpul său. Apollo era echipat cu un motor cu patru cilindri și o putere de 100 CP – o performanță fără precedent la acea vreme. Din păcate, acest model nu a avut succes din cauza lipsei unor anvelope capabile să suporte întreaga putere a motorului.

Anii ’70 au fost ani de succes și ascensiune pentru motocicletele Ducati.
În 1970, compania italiană lansează pe piață modelul DUCATI 450 GT, o replică a modelului Apollo, dar cu putere redusă. Ulterior apare DUCATI Super Sport 750, care domină pistele de curse, iar la final se lansează 750 GT, un model ce a rămas o adevărată legendă în domeniu.

DUCATI 750 GT este echipat cu un motor L-Twin de 750 cm³ și o capacitate de 60 litri. Motocicleta cântărește 185 kg și poate atinge o viteză de până la 195 km/h.

După un deceniu de succes, în anii ’80 începe o nouă perioadă de criză pentru companie.

Producția și vânzările motocicletelor Ducati devin nerentabile, iar compania supraviețuiește doar datorită producției de motoare pentru uz industrial. Criza devine atât de gravă încât, în 1983, guvernul italian decide să renunțe la acest activ problematic, iar Ducati este preluată de frații Claudio și Gianfranco Castiglioni, proprietarii grupului Cagiva.

Inițial, Cagiva plănuia să producă motociclete sub marca proprie, dar ulterior a decis să păstreze numele Ducati.

Frații Castiglioni nu doar că au scos Ducati din criză, dar au și extins cota de piață, oferind numeroase modele de succes, cum ar fi DUCATI 350 F3, 750 F1, 350/750 Paso și Sporttourers.

În această perioadă începe și colaborarea companiei cu producătorul italian de sisteme de evacuare Termignoni.

750 Paso

Primul model născut din colaborarea dintre Ducati și Cagiva a fost Ducati 750 Paso. Numele său provine de la motociclistul italian Renzo Pasolini, care a murit pe pista de la Monza în 1973.

Prototipul modelului 750 Paso a fost prezentat în 1985, iar producția în serie a început în anul următor. Modelul 750 Paso are toate caracteristicile distinctive ale motocicletelor Ducati – motor în patru timpi, doi cilindri, răcire cu aer, demaror electronic, răcitoare de ulei și carburator Weber.

În 1990, un membru al echipei Ducati câștigă Campionatul Mondial Superbike, marcând începutul unei istorii extraordinare a brandului în sporturile cu motociclete. Pentru mulți ani, echipa Ducati a participat la cele mai prestigioase competiții și a obținut numeroase premii, iar numele piloților italieni precum Carl Fogarty, Doug Polen și alții au devenit legendare în istoria Superbike.

În ceea ce privește producția de motociclete pentru drum, anii ’90 reprezintă perioada în care Ducati a scris cea mai impresionantă pagină din istoria sa. În 1993, Ducati a lansat modelul Ducati Monster, care rămâne și astăzi cea mai de succes motocicletă produsă vreodată de companie.

În anul următor debutează un nou model – Ducati 916, care nu doar a rescris istoria producției de motociclete, ci a rămas și în istorie ca una dintre cele mai frumoase motociclete din toate timpurile.

Tot în aceeași perioadă, pe piață apare și o altă creație a Ducati – Supermono. Modelul este opera celui mai nou inginer al companiei, Claudio Domenicali.

Din păcate, succesul și recunoașterea mondială pe care le-au obținut motocicletele marca Ducati nu au reușit să salveze grupul Cagiva, care, din cauza unor politici neînțelepte, a fost nevoit să se despartă de Ducati.

Astfel, în 1996, Ducati devine proprietatea fondului american Texas Pacific Investment Fund.

Noua conducere a companiei implementează numeroase schimbări care consolidează poziția motocicletelor Ducati ca unele dintre cele mai bune, stilate și luxoase motociclete din lume.

Ducati a fost deținută de Texas Pacific între 1996 și 2005, perioadă în care au fost lansate modele foarte de succes, precum DUCATI MH900e (cel mai vândut model pe internet), Multistrada și modelul 999, desemnat de revista britanică MotorCycle News drept „Motocicleta anului 2002”.

În 2005, pachetul majoritar de acțiuni al Ducati a fost transferat de la Texas Pacific către Investindustrial Holdings, un fond de investiții condus de Carlo și Andrea Bonomi.

Deși proprietarii companiei italiene s-au schimbat, Ducati nu a încetat să surprindă plăcut fanii motocicletelor, lansând de-a lungul anilor numeroase modele de succes, precum Superbike 1098 (succesorul modelului 999), care a câștigat premiul pentru „Cel mai bun design” în 2006, precum și modelele 1098, Hypermotard și Desmosedici RR, care s-au bucurat de un succes extraordinar printre consumatori.

În 2010, Ducati și-a extins activ gama de modele și a introdus numeroase inovații în produsele sale. Astfel, pe scena mondială apare modelul Ducati Multistrada 1200, care combină patru moduri de utilizare: urban, sport, enduro și turismo.

Sistemul inteligent de control al tracțiunii al Ducati asigură comutarea automată între aceste moduri, modificând viteza de rotație a roților, puterea motorului, sensibilitatea sistemului ABS, funcționarea suspensiei și alte setări.

Ducati are fabrici în Italia, Brazilia și Thailanda. Fabricile din Brazilia și Thailanda sunt folosite doar pentru asamblarea motocicletelor. Fabrica din Italia are o organizare neobișnuită în ceea ce privește liniile de montaj. În uzină funcționează simultan două linii separate de asamblare – una pentru producția motocicletelor destinate exclusiv pieței din SUA, iar cealaltă pentru restul lumii.

Motocicletele Ducati sunt fabricate manual. Majoritatea companiilor folosesc astăzi o gamă largă de tehnologii în procesul de producție și asamblare a vehiculelor cu două roți, însă la Ducati lucrurile stau diferit. Motocicletele lor sunt încă realizate manual, cu o atenție deosebită la detalii. Aceasta este și una dintre cauzele pentru care aceste motociclete sunt mai scumpe comparativ cu majoritatea mărcilor populare de vehicule pe două roți.